Barbatii vin, pleaca, iar se intorc. Femeile raman, indura, dar cand pleaca nu se mai intorc vreodata

La inceput totul e roz. Balonase, fluturasi, fundite, inimioare si zambete. Va iubiti pana la infinit si inapoi, din canalizare pana in galaxia Inimilor Roz, din adancul marii Moarte pana la Pluto si inapoi pe jos. La un moment dat, nu stii cum, nu stii niciodata clipa, ceva se strica. Si balonasele se transforma in ghemuri de minciuni, fluturasii in molii, funditele in carpe zdrentuite fara forma, inimioarele in pietre ascutite iar zambetele in previzibile lacrimi.

Si te intrebi, te invinovatesti, si faci retrospectiva, si cauti si vrei sa gasesti momentul ALA. Te-ai intoarce in timp sa il indepartezi, sa-l decupezi cu o foarfeca mare din colajul de momente frumoase ce va leaga. Te-ai da peste cap precum printii din povesti, te-ai lasa sarutata de broaste urate, ai cutreiera munti, vai, dealuri dupa zmei si zane bune si ai lua-o de la capat iar si iar numai sa scapi de vraja rea. Doar sa faci lucrurile ca la inceput. 

Ai trait o poveste si nu vrei sa vezi realitatea. Erai fericita. Erai fericita cu el, dar erai fericita si inainte de el. Observi paradoxul? Nu trebuie sa citesti 100 de carti motivationale si 500 de postari  Poptamas + Radu F. Constantinescu + Laslau sau Teo. Nu e clara ideea? De ce te chinui? De ce nu mai poti fi la fel? Ti-a luat mintile, ti-a ingradit optiunile? Fericirea nu sta in lucrurile marunte, la naiba! Iti trebuie sa vizitezi vreo 50 de tari si sa-ti cumperi un milion de rochite si pantofi sa-l uiti. Ia-ti gandul! Nu esti fiica lui Bill Gates sau nevasta lui Zuckerberg. Si nici nu o sa fii happy la 3 zile dupa despartire, dar asta nu inseamna ca trebuie sa refuzi orice gand de a iesi din starea de nefericire autoimpusa. 

Barbatii se intorc. Intotdeauna. Intotdeauna prea tarziu. Pentru ei. Se intorc cand vad ca esti fericita si nu suporta gandul ca traiesti fericirea fara ei, in lipsa lor, in ciuda lor. Iau totul personal chiar si dupa ani de zile. Nu il lasa sa se intoarca. Despartirile dor si mai mult a doua oara, a treia oara. Si asta pentru ca te doare ca, cu fiecare ramas bun, se destrama tot mai mult vraja si ramane dintr-o poveste frumoasa o banala istorisire a doi banali oameni.

Tu ai trecut peste. Demult. Ai gasit calea. Iar calea este timpul. Totul trece, draga mea. O sa fii bine. O sa fii puternica. Si o sa mai gresesti. Poate mai rau. Dar inveti. Si nu uiti. Si nu iti pierzi increderea in oameni. Priveste-i ca pe un experiment, niste actori intr-un teatru de papusi ghidate de interese meschine, gelozii si frustrari dureroase. Intelege-i, iubeste-i, dar nu le fi partasa. Tu esti unica. Esti tu, intre atat de multi EI si ELE. 

P.S. Postarea asta este pentru tine draga mea. Love you ❤

happy

Anunțuri

4 gânduri despre “Barbatii vin, pleaca, iar se intorc. Femeile raman, indura, dar cand pleaca nu se mai intorc vreodata

  1. Ah ce usor este sa dai sfaturi. Nici eu nu le ascult intotdeauna 🙂
    A propos de ele. Schimba tema de wordpress pentru a scapa de fonturile astea ilizibile. Eu m-am enervat numai dupa cititul a jumatate din text. Si ti-o spun cu prietenie 🙂

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s