De vacanta: Amsterdam

In primul rand zilele mi-au parut foarte lungi. Oamenii nu alergau nauci cu zeci de pungi in mana si cu telefonul la ureche, disperati sa prinda metroul sau tramvaiul sau whatever. Erau calmi, linistiti, amabili, ba chiar, in liftul hotelului, toata lumea saluta zambitoare pe toata lumea, chiar daca nu se mai vazusera vreodata.

Nu mi-a fost teama ca imi vor fi taiate in tramvai baretele posetei cu vreun cutter sau ca se va tine dupa mine pret de  jumatate de ora vreo doamna cu fusta creata, cerandu-mi 1 leu, amenintand ca ma scuipa daca nu  ii dau.

Amsterdam Arena
Amsterdam Arena

Nu a strigat nimeni dupa mine domnisoara – cu accent pe A si nici iubitul meu nu a fost strigat  baiatu’  – ci Sir. Ba chiar a fost tratat cu o oarecare retinere, fiind catalogat frecvent drept rus din cauza staturii impozante si a fizionomiei. Cred. Cert este ca olandezii au ceva cu rusii.

Cand am plecat de pe aeroport, din Romania, s-a simtit la tot pasul vorba neaosa: las-o ma, ca merge asa. Am fost lasata sa urc cu o sticla de apa in avion, in timp ce la plecarea din Amsterdam, i-au aruncat prietenei mele sticla in cos. In tara, la plata taxei pentru parcare am fost intrebati de paznic daca vrem sa dam 150 lei cu chitanta sau 100 fara si toata lumea e fericita. Dincolo, ajunsi cu 45 de minute inainte de inchiderea unui muzeu, casiera ne-a spus, amabila, ca nu ne mai da bilete pentru ca nu mai avem timp suficient sa vizitam in liniste locatia respectiva.

Comerciantii nu erau disperati dupa bani precum ai nostri, sa-ti indese pe gat orice. Am vazut cafenele cu 2 mese. Atat. Probabil mici afaceri de familie sau locul de intalnire al unor grupuri restranse de prieteni, gen vecini de scara.

Locuintele nu erau cosmetizate excesiv, cu ultimul tip de termopane sau jaluzele verticale ori perdele cusute cu fir de aur. Cele de la parter, pe langa faptul ca vedeai inauntrul lor, nu aveau nici macar gratii, doar niste perdele brodate care aminteau de vremea bunicii. Pe aceeasi idee, am vazut biciclete parcate in strada, sub geam,  fara teama ca vor fi furate.

Am vazut masini electrice lasate la incarcat in strada (SF in Romania din multe puncte de vedere), o bunica fumand langa nepot un joint la zoo (la ei se pare ca sunt ca tigarile normale – nu mai au niciun efect), o parcare speciala pentru biciclete, oameni care nu se grabesc niciunde, care iti zambesc si iti vorbesc frumos incercand sa te ajute atat cat sunt in masura sa o faca.

Electric cars
Electric cars

Amintesc cateva dintre locatiile care mi-au placut in mod deosebit.

Palatul regal din Amsterdam – Avand ca destinatie initiala rolul de primarie, cladirea construita in  secolul XVII in stil roman a fost transformata un secol mai tarziu in palat regal in care se organizeaza inca  evenimente: receptii la care regina ofera premii sau distinctii, vizite oficiale.DSC_0557

Nu am avut ghid – am folosit  audioghiduri iar pretul de intrare era, incluzand audioghidul, putin mai mic decat, spre exemplu, la Peles ( 10  Euro fata de 50 lei), plus ca nu aveam timp limita de stat acolo ( la Peles este timp limita in functie de turul  ales).

Casa Rembrandt – Aici am aflat de ce construiau oamenii in evul mediu paturile atat de mici – scurte. In primul rand nu erau nici foarte inalti si apoi se temeau ca daca stau intinsi cand dorm, mor, asa ca dormeau in sezut.

Bucataria din casa lui Rembrandt - Pentru ca tablourile le gasim si pe net
Bucataria din casa lui Rembrandt

Interesant este ca semineul pare contruit din marmura, doar ca ce se vede este lemn pictat pentru a imita marmura. Acelasi procedeu este folosit si la tocurile usilor din lemn masiv. Si aici am folosit audioghid – exista o poveste pentru aproape fiecare tablou si obiect semnificativ din aceasta casa.

Rembrandt's house
Rembrandt’s house

Am ajuns si la muzeul Van Gogh, unde am stat la o coada de 150-200 de m. Cand spun coada ma refer la un sir de oameni care stateau cate 5-10 pe rand. Socant, dar nu am stat toata saptamana acolo, ci doar o ora si 15 ( ar merge sa trimitem un functionar de la ANAF acolo – in training). Nu am am fost lasati sa facem poze, din motive lesne de inteles. Nu am auzit limba neaosa cat am stat in rand asa ca am tras concluzia ca masurile de securitate – gen aeroport – i-au intimidat pe compatriotii nostri.

Intrarea era, incluzand audioghidul, 20 de euro. A fost printre cele mai scumpe obiective vizitate.  In top 5, cu preturi intre 20-25 euro au fost si Madame Tussauds, Amsterdam Arena si ZOO Artis – unde am stat aproape 5 ore si abia am reusit sa vedem tot ce putea oferi aceasta locatie uriasa.

Poza aceasta este facuta de la geamul muzeului figurilor de ceara intr-un moment cand credeam ca nu o sa ma urc nici legata in roata asta. Peste 2 zile am facut-o.

View Madame Tussaud
View Madame Tussaud

Interdictie la fotografiere am avut si la casa Anne Frank – o fata evreica germana care a devenit cunoscuta pentru jurnalul scris in vremea celui de-al doilea razboi modial, in timpul genocidului nazist. Povestea ei este una impresionanta insa am observat ca olandezii sunt capabili, si este un lucru fantastic, sa vanda o poveste pentru fiecare metru patrat din orasul acela, fiecare casa, fiecare copac sau cladire.

View from Secret Church's window
View from Secret Church’s window

Peisajele din Amsterdam sunt unele relaxante, fara cladiri excentrice sau aglomerari inutile de statui, busturi sau alte sculpturi chicioase gen oameni cu lupi in brate.

Am facut peste 1000 de poze. Din roata, din vaporas, de la geamul unei biserici secrete din evul mediu, la Sex Museum, in piata Dom, cu Brad Pitt, cu Marylin Monroe si inca vreo 50 altii, pe bicicleta sau la terase ori restaurante, in cartierul chinezesc si in cel indian, in aeroport sau pe strada, printre oameni. Imi este greu sa aleg cateva. Am ramas dupa vacanta aceasta cu multe imagini frumoase in minte, multe senzatii noi si speciale.

Secret Church
Secret Church
Inside Diamonds Museum
Inside Diamonds Museum

Amsterdam-ul  este genul de oras pe care il vizitezi o data, te bucuri la maxim de tot ce iti ofera dar in care, cred eu, nu te-ai mai intoarce decat daca ti-ai dori foarte mult sa repeti experienta tigarilor de orie gen fumate in strada, a vizitelor in cartierul Rosu (care apropo are vitrine situate la 2 m de o biserica).

 

Plimbare pe canale
Plimbare pe canale

Ma opresc aici cu pozele altfel risc sa transform blogul in pagina de socializare. O ultima idee. Daca veti dori sa vizitati acest oras  6-7 zile sunt suficiente cat sa vedeti aproape tot ce este de vazut. A! Pentru cei care sunt atasati mai mult de mancarurile occidentale sau traditionale romanesti si mai putin incantati de cele cu specific japonez, chinezesc sau indian, evitati-le pe cele din urma. Sunt usor diferite de ce se serveste in restaurantele de gen din tara. Am simtit ca fac instant diabet de la o bucata de carne in sos – sos care avea cred 5 kg de zahar. Mergeti la italienesc, spre exemplu sau in localuri unde vi se face mancarea dupa indicatii proprii. Sau in caz de criza, la Mc Donald’s.

In loc de concluzie:

where

Anunțuri

4 gânduri despre “De vacanta: Amsterdam

      1. Atunci este bine. Cand am fost in Germania am intalnit oameni care nu vb Engleza. Fie nu stiau, fie nu vroiau. Eu cred ca nu vroiau, pt ca am auzit de la multi ca sunt prea mandrii de limba lor si refuza sa vb in alta limba. Oricum, eu am fost mai mult in orase mici si „sate” (daca se pot numii sate), deci probabil ca in orasele mai mari, gen Amsterdam, cu totii ar vb Engleza.

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s